vineri, decembrie 4

In Jamaica, la Zamora

De la magazinul de unde cumpar deobicei capuri si gheare de pui pentru familia mea de animalute (si da, e o treaba mizerabila sa le impart portiile dar inca nu sunt convinsa ca hrana uscata sau cea de conserva sunt mai bune )
...deci, din lipsa de material am fost trimisa in Jamaica, la Zamora.
Noi, moldoveni mai mult sau mai putin rasisti; desi as zice ca suntem mai mult practici; am numit Jamaica zona de blocuri in care e o concentratie mare de romi (ati prins subtilul joc de cuvinte?). Unul din blocuri e un monument de opt etaje plin de funigine, cu usile sparte, si multe povesti ciudate spre inspaimantatoare. Chiar m-am dus  cu inima stransa si cu gandul foarte clar "daca vad ceva ce nu e in regula ies  imediat din zona".
Zamora e magazinul ce apovizioneza cartierul si daca va inchipuiti o chestie inghesuita la parterul unui bloc, cu marfuri claie peste gramada si miros de subsol, ei bine va asteapta o placuta dezamagire. Un spatiu larg, luminat, cu rafturi aranjate si cu de toate, cald, placut.
Intra un jamaican de vreo 5-6 ani si cere peste mine o sticla de suc de o anumita marca. " Da' divx aveti?" vanzatoarea stramba din nas si zice "poate dvd vrei sa spui - avem " douazeci de mii e cam mult totusi pentru un dvd asa ca ramanem la suc.
Rasuflu usurata totusi cand ies dintre blocuri. In fata, cladirea fostului tribunal. Asa ii spunem, desi intre timp a mai gazduit o scoala de muzica , un muzeu si acum se scufunda in liniste si paragina, asteptand cutremurul hotarator. Departe, luminile orasului, la capatul unei sosele gratios curbandu-se pe langa parc.